Să scrii despre tragedia japoneză în aceste momente e probabil un demers la modă. Subiectul este o mină de aur și mulți își confecționează măștile compasiunii asa cum actorii japonezi de teatru își pun măști înfiorătoare pe chipurile zâmbitoare. Nu pot pretinde vreo experiență japoneză în cazul meu. În schimb , situația de a avea un membru al familiei chiar în mijlocul evenimentelor m-a facut să mă uit cu alți ochi decât cei ai telespectatorului neutru cuibărit în siguranța iluzorie de zi cu zi ce urmărește cum Pământul se mai scutură nervos de oameni ca un caine uriaș de puricii care îl agasează . Comparația nu îmi aparține dar cred că arată destul de bine cât de insignifianți suntem de cele mai multe ori în schema Universului. Nu e cazul să bat și eu câmpii pe această temă. Sunt destui scribi ce o vor face. Ce am reținut eu din ultimele două zile e că alte state lovite în acest mod s-ar fi scufundat în haos și moarte. Așa cum Japonia cade doar în filme ( Japan Sinks). Țara aceasta lovită cu violență de natură și istorie în acelasi timp găsește mereu resurse nebănuite nu în solul ei pietros ci în filosofia și tăria de caracter a celor ce o locuiesc. Oamenii de acolo care nu fug speriați ci se regrupează cu încredere în guvernul lor( îmi vine să râd cu amărăciune când încerc exercițiul comparației pe guvernul nostru) . Îmi vine în minte faptul că în tot acest haos un profesor japonez a găsit de cuvință să se intereseze de soarta unui student român pe când profesorii români au fost prea ocupați să îi scrie două-trei cuvinte. Evident nu seamănă cu noi , cu europenii chiar . Am auzit de multe ori de faptul că japonezii sunt un popor poate mai rece și mai trufaș decât semenii vestici . Dar sa nu uite nimeni ca atunci cand catastrofe naturale au zguduit alte natiuni si zone , Japonia s-a aflat mereu in prima linie a solidaritatii. Japonezii au spiritul aparte al poporului insular care a luptat în întreaga sa existență cu elementele si nu ii vad cedand terenul doar pentru ca planeta spune asta. Sunt convins că după ce apele se vor retrage, focurile se vor stinge și cutremurele vor înceta , localnicii se vor întoarce cu hotărâre la a-și reconstrui viața. Tot acolo , în casa lor . Casa Soarelui Răsare.
melodia este dintr-un film taiwanez dar mi se pare că surprinde bine tristetea situatiei dar si speranta în viitor…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu