Dacă nici gura mea
Nu-ți spune ce trebuie s-auzi
Când te apleci sub vremea rea
Și de lumea-ntreagă te ascunzi
Dacă nici ochii mei
Nu-ți sunt oglindă
Și cauți Dumnezei între atei
Privirea mea n-o să se stingă!
Dacă nici mâna-mi caldă
Nu va opri tot viscolul din tine
Tot aici voi fi ca stânca ce valul o scaldă
Atunci când furtuna revine.
Dacă nici acum
Voi fi atunci,
Ca ieri și azi , mereu pe drum
Legând poduri peste prăpastii adânci
Dacă nu sau da
Ești tatuată în mintea mea
Culoarea ta e vie
Stropită cu veșnicie.
O mana calda, tare ca stanca. Cuvinte vecine de strofa. Stanca sta la 1 iar Mana calda o mangaie pe crestet, de la 3. Proprietarul blocului este in beci, se uita la meteo. Furtuni, viscole, valuri cat blocu`...bine ca are mana calda. Doar el si mana lui...
RăspundețiȘtergereO mana pe tastatura vecina cu o minte plina de venin si timp liber. Merge?
RăspundețiȘtergereMerge. In limitele decentei, desigur. Nu-i vorba despre tastatura vecinei!?
RăspundețiȘtergereDecenta nu e vecina cu critica. Atata lucru am invatat si eu.
RăspundețiȘtergereTe-a invatat cineva? Sau e o concluzie proprie?
RăspundețiȘtergereM-a invatat timpul . Ala pe care il pierdem acum cu comentarii inutile
RăspundețiȘtergereInutile? Critica este constructiva. Nu vrei sa evoluezi dragul meu? Multumesc pentru timp.
RăspundețiȘtergereCritica pe textul in sine e una. Discutiile prin comentarii despre cine/ce/cat si de unde invata sunt altceva.
RăspundețiȘtergereAsta am facut mai sus, ti-am criticat 4 versuri. Este atat de evident...off! Andi, vino acas`!
RăspundețiȘtergere