Se afișează postările cu eticheta melancolie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta melancolie. Afișați toate postările

sâmbătă, 7 ianuarie 2012

Azi la meteo


OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Ninge tăcut peste muțenia din noi,
Ninge slut peste chipurile schimonosite,
Ninge murdar peste noroi,
Apasă zăpada pe umeri gârboviți.

Ninge surd pe vorbe nerostite,
Ninge absurd din visul asimetric,
Ninge obositor pe ochi încercănați,
Cade zăpadă prin prăpastia dintre noi…

Ninge și nu se mai  oprește ,
Din ceruri cântă fulgi mari și triști,
Îngerii stau rezemați în lopeți,
Murdari și beți ,cu aripi de omăt ,
Închid ochii , obosiți de atâta alb…

Ninge din televizor,
Timpul e probabil și probabil de neîntors.

miercuri, 14 decembrie 2011

La mélancolie du temps perdu

ivanescu
De neînțeles pentru mine e tristețea acrobatului
ce de la înălțime vede plasa de salvare
Ca pe o cămașă de forță ascunsă la vedere.
Și nu știu decât că fiecare preferam să ne mințim
Că noi pășim în gol când plasa e mereu acolo.

Regretul timpului suspendat,
E că atârnă deasupra de uitare,
Amenințat de viitor și făr’  de plasă de scăpare,
În el stând concentrat tot ce am visat...

Castele de nisip


to L. :whatever castles we shall build ...this is only ours...


Bogdan Panait -untitled

Să stau pierdut în dupa-amiaza asta plină de ceață,
Stricând castele de nisip.
S-alerg spre tine ca luna spre o nouă dimineață
Și din valuri să îți aduc bucăți de gheață.
Să le-ncălzesc la sânul tău ,
În fumul alburiu de la țigara mea
Să-ți șoptesc : Iubito zău,
Spune-mi ce ai vrea?
Când înserarea te lasă goală
Și cerul roșu te pictează
Din albul infinit în smoală
Să pășim doar noi și amara după-amiază…
…