Salvati Copiii…din buric!

Sunt în parte trist , în parte mulțumit. Am ajuns întâmplător la o serbare de copii școlari , tematica fiind Crăciunul, eveniment cu niste adulti inimoși , copii mai mult sau mai puțin talentați dar până la urmă toți niște mici oameni calzi într-o dimineață rece. Nu vreau să insist asupra părții în care s-au făcut cadouri deși poate până la urmă e tot ce a contat, cei mici au primit ceva de care poate ,în altă situație, nu ar fi avut parte. Noi cei din jur am primit zâmbete, colinde și poezii. Fără nici un fel de ipocrizii și ifose de filantrop , m-am simțit bine. Util. Normal. Poate că gesturile de genul ăsta sunt tot ce ne mai salvează ca societate. Mă bucur că poate măcar 10% dintre acei copii vor conștientiza mai târziu că fiind civilizat, onest și muncind, ai parte de satisfacții și recompense. Altfel sunt doar zâmbete, celofane și prea mult zahăr. Unicul moment total eronat a fost că după un colaj de dansuri populare reușite , micuțele lelițe au revenit îmbrăcate în pirande! Și a urmat o repriză de dans din buric , ușor obscenă, total nepotrivită cu restul evenimentului, sub ochii ușor mirați ai unor danezi de la Crucea Roșie. M-a durut puțin . Nu am absolut nimic cu țiganii. Muzica lor nu mă deranjează mai mult decât românii țiganizați ce o ascultă în ritm de flegme și semințe. M-a durut privirea deferentă dar curioasă a danezilor, inocența copiilor ce dansau ca niște femei adulte lângă un Moș Crăciun costeliv și obosit la 25 de ani.  Am avut un moment de jenă pentru că dispăruse tot Crăciunul din sala aceea de clasă și nu rămăsese decât sintagma : ROMÂNIA – Gipsy . Nu suntem doar atât dar parcă uneori ne forțăm. După ce micile pirande au redevenit școlărițe și o tânără cu voce superbă a cântat Deschide ușa creștine , mi-am revenit. Însă mai aud un pic cum zdrăngăne tamburina și bănuții de la gâtul fetelor. Bachtalo Krecunu! la toți!

Trage BAC-ul mai la mal…

         Dacă liga lu’ Mitică e la ceas de pauză și în politică decât Băsescu mai dă cu vâsla-n baltă borând din Chivasu’  de doișpe ani pe vremelnicul dar totuși rege Mihai, ne aruncarăm ochii asupra examenului de maturitate . Adică bacalaureatul. Unde se fură ,cică ,în stilul consacrat prin sedii de partid sau de guvern . Super-terminatorul educațional Daniel Funeriu zis Colegul Neutru a intrat în mafia profesorașilor cu 7 milioane salariu și amenință că dacă tot nu știe el genurile măcar să nu mai ia nimeni diplome . Una peste alta la BAC s-a copiat cu largul concurs al cadrelor didactice . Mare rahat pe bat! E ceva nou? Nu prea cred. Efectul ar fi ca se creează o masă de absolvenți ce au carențe grave în educație . Eu îmi imaginez că peste niște ani și masterate șmenuite prin universități cu ștaif din lumea bună , niște băieți din ăștia(și fete- să nu discriminăm că îmi pierd din cititori)  o să ajungă și ei miniștri în guvernul Boc 45 . Problema morală care mi se ridică totuși în fața ochilor e că sistemul educativ prost croit, administrarea instituțiilor de către manageri implementați precum porumbul de un partid sau altul, salarizarea derizorie și lipsa gravă de respect acordată celor care săvârșesc actul didactic au dus la situația ca din 150 de elevi la un examen , 100 să fie prinși cu fițuici . Nu aș vrea să le iau apărarea dar mă gândesc că oricum problema esențială se accentueaza cu lipsa unui examen serios de admitere la facultăți unde tot tampitul intra cu un dosar in mana si iese direct ca in The Wall spre tocatorul social si cerand ajutor de somaj. Acolo  putregaiul examenelor blătuite e și mai masiv . Cât despre ce se întâmplă acum cu profesorii și elevii surprinși în mizeria cu BAC-ul , nu asistăm decât la o vânătoare de vrăjitoare marca PDL 2011, praf în ochii tâmpilor și pâine și circ până la următoarea mega-arestare comandată pentru vreun nabab cu termen de valabilitate redus în portul Cotroceni. Hai Gaudeamus igitur și gheață-n pahar mateloți!