Predicții din trecut

Unde te vezi în zece ani?

Cât de simplu e să visezi când ți se pune întrebarea asta. Mă gândesc la mine însumi, cel de acum zece ani . Nu am pierdut prea multe de atunci . Poate doar inocența ( câtă mai era) și ușurința în visare .  E mult sau puțin? Alții au ridicat imperii, au ucis , au pierdut oameni dragi , credințe , posesiuni ce acum sunt năpădite de buruieni și uitare. Eu mi-am lăsat rând pe rând naivitățile să cadă cum cade epiderma moartă de pe șerpi , ca straturile de pe ceapă ca să ajung la adevărul că în fața viitorului nu suntem niciodată pregătiți . Nu poți să prezici prea bine cum nici nu te poți lăsa în seama hazardului . Nu există salt în gol cu finalitate pozitivă . Companiile de asigurări visează frumos dar nisipurile mișcătoare nu iartă. Unde mă vedeam acum zece ani de fapt? Nu aici , în postura de acum , vă asigur . Am schimbat drumurile pe măsură ce am ajuns în diverse intersecții sau fundături, m-am întors și am reluat traseul . Nu sunt un învingător…încă. Refuz însă să cred că predicția de acum un timp, nevalabilă azi, înseamnă o înfrângere . Guvernele României și-au ratat mai mereu predicțiile și nu a demisionat nimeni . Așa că nici eu , nici oricare dintre voi ce nu sunteți în limitele obiectivelor de acum zece ani nu trebuie să dezarmăm . Lumea se schimbă în jurul nostru, cetățile cad, idolii se reneagă  și tu tot vei merge în continuare . Pentru că în zece ani se pot pierde și câștiga multe. În egală măsură poți da și lua viață , poți ridica sau demola . Predestinarea nu există, ghinionul nu e o scuză . Dezamăgirea ce mă încearcă nu e mai puternică decât dorința de a îmi găsi drumul așa că o să răspund data viitoare cu :  Mă văd mergând!